HISTEROSCOPIA şi utilitatea sa în tehnicile de reproducere asistată şi Fertilizare in Vitro

Prin histeroscopie se înţelege o vizualizare endoscopică a cavităţii uterine. În circa 10-18% din cazurile în care un cuplu nu poate concepe, infertilitatea este cauzată de anomalii ale uterului. 
 

Acestea pot fi reprezentate de:

1. anomalii înnăscute (congenitale) ale uterului: 

a. uterul dublu - în care mugurii embrionari din care se constituie uterul (iniţial există doi, la fel ca şi 2 trompe şi 2 ovare) nu fuzionează pe linia mediană, rămânând 2 utere mici (hemi-utere, după termen medical, adică jumătăţi de uter), fiecare cu câte o trompă şi un ovar. Deşi nu este cauză majoră de infertilitate, unghiul în care cei 2 muguri se unesc spre vagin poate fi un obstacol al fertilizării- evidenţiat cu histeroscopia.

b. uterul unicorn - faţă de precedentul, din doi muguri, unul se absoarbe parţial sau nu se formează deloc şi atunci orice sarcină în acest „rudiment” va fi sortită avortului.

c. uterul septat, în care fuziunea între cei 2 muguri este incompletă, rămânând un perete comun, mai prost vascularizat, iar sarcina dacă se prinde pe acest sept, va fi avortată.

2. anomalii dobândite ale uterului:

a. sinechii (aderenţe) intrauterine cel mai des după un chiuretaj mai abraziv, sau un control cu chiureta după o naştere dificilă, care nu lasă în interior o cavitate în care sarcina să crească sau împiedică chiar ca spermatozoizii să ajungă la trompe, pe traseul cărora se vor întâlni cu celula feminină eliberată din ovar (ovulul).

b. inflamaţii - endometrite în forme acute, subacute sau cronicizate, care dau o mucoasă de proastă calitate în care oul nu se poate implanta.

c. formaţiuni intrauterine - polipi, fibroame, care acționează ca un „sterilet” şi împiedică ascensiunea spermatozoizilor şi prinderea sarcinii.

Histeroscopia permite diagnosticarea tuturor acestor condiţii, evaluarea severităţii lor şi chiar tratarea multora dintre ele. De aceea, tot mai multe servicii de fertilizare in vitro recomandă histeroscopia după un eşec al fertilizării in vitro, sau chiar înainte de prima tentativă. Nu trebuie să uitaţi că histeroscopia este singura metodă care permite vizualizarea acestor anomalii, nici ecografia, nici histerosalpingografia neavând senisibilitate comparabilă.

Cum se defăşoară histeroscopia în infertilitate?

Ca manevra, histeroscopia este considerată o tehnică „minim invazivă”- şi chiar dacă nu este 100% lipsită de riscuri (cum este ecografia, de pildă) determină rareori complicaţii, infecţii, sângerări sau perforaţii uterine. Aşadar nu necesită anestezie profundă şi poate fi efectuată în ambulator, deci pacienta pleacă acasă peste 1-2 ore.

Sala de histeroscopie este o sală care respectă regulile de bază ale asepsiei chirurgicale, ca la orice mici intervenţii, fiind dotată şi pentru rarele situaţii de accidente severe ce necesită intervenţia anestezistului. 

Aparatura este formată din: 

- histeroscop (cel de diagnostic este subţire - cam cât un pix, de exemplu), instrumente aferente, un sistem de distensie a cavităţii uterine (normal pereții uterini sunt lipiți, pentru a vizualiza trebuie îndepărtaţi, cu instilarea de lichid sau de gaz- CO2;

- echipamentul de histeroscopie: masă ginecologică, valve, sursă de lumină, monitorul şi camera video cu care preiau şi transmit imaginea de la histeroscop;

- sistemul de înregistrare a imaginii (poate fi pusă ulterior ca imagine sau dvd).

Pacienta în poziţie ginecologică după evaluarea premergătoare a stării de sănătate (pot fi necesare unele analize, eventual evaluarea aparatului respirator şi cardiac), primeşte eventual o anestezie uşoară - de obicei, la histeroscopia diagnostică nu este nevoie decât de cel mult anestezie locală intracervicală, completată cel mult cu anestezie intravenoasă cu preparat de genul celor folosite pentru chiuretaj.

Dacă se presupune o histeroscopie mai dificilă sau este vorba de a rezeca un polip/sept uterin, poate fi necesară dilataţia colului, cu pregătire aferentă, anestezie „pe mască” şi adormirea superficială a pacientei.

După efectuarea manevrei, dacă totul a decurs bine, pacienta revine pentru o oră sau două în rezervă şi apoi pleacă acasă primind cel mult o reţetă pentru prevenirea infecţiei şi sângerărilor care pot apărea după histeroscopie (scurte, mai mult scurgerea lichidului de distensie folosit).

În final, concluzionăm că histeroscopia este o tehnică utilă, foarte precisă pentru multe femei la care altfel nu poate fi stabilită cauza unei infertilităţi sau avorturi repetate. În plus, statisticile arată că şi la pacientele „normale” simpla histeroscopie creşte rata de succes a fertilizărilor în vitro ulterioare cu 5-7%.

Tag-uri: infertilitate, FIV, histeroscopie